Never let me go (2010)

NMLG_QUAD_MASTER_AW_lowres-1024x768

    Luat ca somnifer, fără să ştiu absolut nimic despre film în prealabil, înarmată cu
puţină răbdare şi cu starea de somnolenţă specifică orei de după-amiază, am apăsat căscând butonul “play”, titlul făcându-mă să anticipez o poveste de dragoste cu tot tacâmul : şiroaie de lacrimi, zvâcniri excesive de masculinitate, giugiuleli libidinoase şi femei sensibile pe care şi Barbie ar fi geloasă, adică exact chestii care să-mi inducă o stare de plictis şi somnolenţă.
Primele treizeci de minute m-au făcut să-mi doresc să-l închid, dar de tot  de-atatea ori să continui.
Tot acest paradox creat de film a dat naştere unui discomfort, tulburându-mi  serenitatea, alungându-mi somnul contrariindu-mă, înfuriindu-mă, dându-mi o stare generală de confuzie, de rău fizic, de uluială permanentă. Care ulterior s-au manifestat pe întreaga durată a filmului. M-am simţit perpelită la foc mic, am trecut prin toate stările de agregare, m-am simţit pocnita în moalele capului din toate părţile.
M-a şocat prin multitudinea de imagini grăitoare perindate chinuitor de lent, m-a şocat prin simplitatea dialogului, şi a emotiilor, prin trăirile generate ulterior.
E un film pe care nu-l poţi clasifica DOAR în “bun” sau “prost”, nu are cum să nu-ţi trezească ceva. Nu te lasă indiferent. E un film căruia nu-i poţi da o notă edificatoare, recenzională, dar pe care te invit să-l vezi.
E genul de film la care nu poţi mânca popcorn şi bea bere, ca apoi să râgâi şi să sufli danful spre cel de lângă tine, pentru că “aja” e funny, deoarece întreaga peliculă creează emoţii puternice, sensibilizând pozitiv sau negativ şi te face să reflectezi asupra întregului profil demografic care ne înconjoară, făcându-te să rumegi exhaustiv agonia şi extazul, înţelegând că extazul care este şi condiţia iubirii aduce cu sine însăşi moartea ei.

Aşadar, filmul prezintă mai mult decât o  dramă emoţionantă.. O altă poveste de dragoste cu un final cutremurător.  Cel mai sensibil moment a fost cel de după aflarea verdictului (nu există amânări), când Tommy are una din crizele lui…
Iar coloana sonoră este superbă…

Merită să îl vedeţi şi voi ! ( click aici pentru vizualizarea lui, online)

Advertisements

2 thoughts on “Never let me go (2010)

  1. Eu îl pornisem într-o seară, m-a atras denumirea și cover-ul dar după 20 de minute de vizionare am ajuns la concluzia că e boring… Cred că o să-l reiau :))

    • La inceput si eu asa am zis, si chiar am avut intentia sa il opresc. Dar dupa……..Doamne, ce sentiment mi-a lasat…Cum nici un film nu a reusit sa ma “miste” pana acum …

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s