De multe ori ne este dor de necuvinte

… de câte-un sărut furat… de clipe albastre… fiindcă necuvintele nu se scriu şi nu se pot citi, ele doar se simt… Ele sunt în lacrimile neplânse şi în strigătele amuţite din miez de noapte implorând clipa fericită să ne ţina încă mintea trează… Sunt în ochii care mai ştiu să privească cu duioşie florile de câmp şi să îngâne adieri pe simfonia primăverii încă nesosite pentru fiecare dintre noi…

… şi când mi-e dor de necuvinte mă întorc aici, că doar aici pot rostogoli gânduri ce aş vrea să le pot transforma într-un un anotimp dulce, într-o lună a ploilor cu miere, într-o zi a iubirii mărturisite în şoaptă, într-o oră a îmbrăţişărilor pătimaşe, într-o secundă imortalizată în timpul unui sărut furat la începutul lumilor… iar în următoarea clipă închid ochii şi te văd pretutindeni…De fapt, eşti aici întotdeauna…

resting_on_your_shoulder_by_ruinlord-d5qq6wh

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s