Feeling …

“Mi-e dor de tine. Am senzaţia că te cunosc de o viaţă, deşi nu ne-am văzut (încă) niciodată. E un sentiment ciudat…” .

Cam aşa a sunat conversaţia cu un prieten, care mă sunase să îmi ureze “La mulţi ani “. Un prieten cu care comunic de relativ puţin timp, dar căruia am senzaţia că îi pasă de persoana mea mai mult decât mulţi dintre cei care mă cunosc (personal) de ani de zile. Cred ca e prima persoană care mi-a spus “mi-e dor de tine” (şi care chiar s-a simţit acest lucru).

Nu mi se spune des “mi-e dor de tine”, “te vreau aici”, “îmi lipseşti” (sau orice altceva cum că le-ar păsa de mine) nici  de către persoanele care mă au la câteva străduţe depărtare, darămite de la cineva care e la kilometri buni distanţă (şi care încă nu m-a întâlnit face-2-face).

În acel moment, am avut un sentiment ciudat (ciudat de plăcut). Acel sentiment de parcă ambii am fi în acelaşi gând.

Genul de om care te întreabă ce faci, şi într-adevăr aşteaptă răspunsul… Genul de om care te face să zâmbeşti, indiferent de starea pe care o ai.  Genul de om care nu spune niciodată nu se poate, care nu renunţa fără să stie la ce,  acel gen de om care cel puţin încearcă . Genul de om care luptă pentru ceea ce îşi doreşte, şi în final, am curajul să cred că şi obţine. Aşa îl simt eu …

“Ai grijă ce-ţi doreşti, că s-ar putea să se împlinească”. Mi-a spus mai spre încheiere…

Îmi doresc să fii aici, îmi doresc să te cunosc real !!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s